Sf.Mc.Filofteia.jpg (45K) Click pe sageata de mai jos pentru a asculta Troparul Sfintei Mucenite Filofteia.



Biserica Ortodoxă Română



Biserica Ortodoxă Română (B.O.R.) este una dintre bisericile autocefale ale creștinismului ortodox, Biserica Ortodoxă Română este organizată ca Patriarhie, cu titulatura “Patriarhia Română”.

Biserica Ortodoxă Română a luat fiinţă în anul 1872 prin desprinderea Mitropoliei Ungrovlahiei și Mitropolia Moldovei de sub ascultarea canonică a Patriarhiei de Constantinopol şi ridicarea mitropolitului Ungrovlahiei, totodată arhiepiscop de București, în rangul de mitropolit-primat al României. Titlul de mitropolit-primat fusese acordat pentru prima dată de autorităţile laice mitropolitului Nifon Rusailă pe 11 ianuarie 1865.

Până la constituirea Sfântului Sinod românesc în anul 1872 bisericile ortodoxe din Ţările Române au făcut parte integrantă din Patriarhia de Constantinopol iar ierarhii ortodocşi din Ţările Române se găseau sub ascultarea canonică a Patriarhului de Constantinopol, care s-a opus iniţial desprinderii celor două mitropolii şi fărâmiţării Ortodoxiei (precedentul fusese creat în anul 1448, când Sinodul de la Moscova şi-a proclamat "autocefalia" faţă de Constantinopol, dând astfel naştere Bisericii Ortodoxe Ruse). Dupa proclamrea independenţei de stat a României (9 mai 1877), au urmat tratative cu Patriarhia de Constantinopol, în vederea recunoaşterii autocefaliei Bisericii Ortodoxe Române. Această recunoaştere a fost acordată pe 25 aprilie 1885 de Patriarhul Ecumenic Ioachim al IV-lea. Din perspectiva Patriarhiei de Constantinopol aceasta este data naşterii Bisericii Ortodoxe Române. De facto Biserica Ortodoxă Română a luat fiinţă odată cu constituirea Sfântului Sinod de la Bucureşti în anul 1872, acest eveniment marcând transformarea mitropoliilor şi episcopiilor ortodoxe din părţi componente ale Patriarhiei de Constantinopol în părţi componente (subdivizuni) ale noii structuri.

Mitropolia Ardealului s-a unit cu Sfîntul Sinod de la București în 23 aprile 1919 : "La 23 aprilie 1919, Sfântul Sinod episcopesc al Mitropoliei Ardealului (alcătuit pe atunci numai din episcopul Ioan Papp al Aradului - care era şi locţiitor de mitropolit – şi episcopul Miron E. Cristea al Caransebeşului) a hotărât să intre în Sfântul Sinod din Bucureşti, iar Biserica Ortodoxă din Ardeal, Banat, Crişana şi Maramureş a format parte integrantă a Bisericii mame din România întregită ".

În acel an, pe 4 februarie, Sfântul Sinod a hotărât sa înfiinţeze Patriarhia Ortodoxă Română. Mitropolitul primat (Mitropolitul Ungrovlahiei) a fost ridicat în treapta de patriarh. Legea pentru înfiinţarea Patriarhiei a fost promulgată la 25 februarie 1925 . Pe 1 noiembrie 1925 a avut loc înscăunarea lui Miron Cristea ca prim Patriarh al României (1925-1939)



Primaţii Bisericii Ortodoxe Române

1865 - 1875: Nifon Rusailă

1875 - 1886: Calinic Miclescu

1886 - 1893: Iosif Gheorghian

1893 - 1896: Ghenadie Petrescu

1896 - 1909: Iosif Gheorghian

1909 - 1911: Athanasie Mironescu

1912 - 1919: Conon Arămescu-Donici

1919 - 1925: Miron Cristea



Patriarhi ai României

1925 - 1939: Miron Cristea

1939 - 1948: Nicodim Munteanu

1948 - 1977: Justinian Marina

1977 - 1986: Iustin Moisescu

1986 - 2007: Teoctist Arăpaşu

2007 -  : Daniel Ciobotea

Majoritatea românilor aparţin Bisericii Ortodoxe Române, dar biserica are şi credincioşi de alte naţionalităţi (romi, ucrainieni, etc.). Numai în Romania, numărul credincioşilor ortodocşi este, potrivit recensământului din 2002, de 18.817.975, deci 86,8% din populaţia ţării . În cadrul unui sondaj sociologic desfăşurat în Republica Moldova în anul 2000, 21,5% din populaţia totală şi un sfert din populaţia creştină au precizat că aparţin de Mitropolia Basarabiei, o subdiviziunea a B.O.R. (aproximativ 720.000 de enoriaşi). După unele surse, printre românii din Ucraina şi Occident, se află peste un milion de ortodocşi care îşi afirmă subordonarea canonică faţă de Biserica Ortodoxă Române. Aceasta face ca numărul total al ortodocşilor români să fie mai mare de douăzeci de milioane,in ţară există mai bine de 14.513 de preoți şi diaconi, slujitori ai altarelor din parohii, mănăstiri și centre sociale, peste 637 mănăstiri și schituri, în care trăiesc circa 3.500 de călugări şi 5.000 de măicuţe, în anul 2002 în România existau mai mult de 15.218 biserici, aproape 1.000 dintre ele erau în construcţie sau renovare.

Patriarhia Româna cuprinde eparhii (Arhiepiscopii si Episcopii) grupate în Mitropolii, precum și alte unitați în interiorul sau în afara granițelor României, după cum urmează:




A. În interiorul granițelor României



I. Mitropolia Munteniei și Dobrogei, cuprinzând:


1. Arhiepiscopia Bucureștilor, cu sediul în municipiul Bucuresti.

2. Arhiepiscopia Tomisului, cu sediul în municipiul Constanța.

3. Arhiepiscopia Târgoviștei, cu sediul în municipiul Târgoviște.

4. Arhiepiscopia Argeșului și Mușcelului, cu sediul în municipiul Curtea de Argeș.

5. Arhiepiscopia Buzăului și Vrancei, cu sediul în municipiul Buzău.

6. Arhiepiscopia Dunării de Jos, cu sediul în municipiul Galați.

7. Episcopia Sloboziei și Călărașilor, cu sediul în municipiul Slobozia.

8. Episcopia Alexandriei și Teleormanului, cu sediul în municipiul Alexandria.

9. Episcopia Giurgiului, cu sediul în municipiul Giurgiu.

10. Episcopia Tulcii, cu sediul în municipiul Tulcea.


  1. Mitropolia Moldovei și Bucovinei, cuprinzând:


11. Arhiepiscopia Iașilor, cu sediul în municipiul Iasi.

12. Arhiepiscopia Sucevei și Rădăuților, cu sediul în municipiul Suceava.

13. Arhiepiscopia Romanului si Bacăului, cu sediul în municipiul Roman.

14. Episcopia Hușilor, cu sediul în municipiul Huși.


  1. Mitropolia Ardealului, cuprinzând:


15. Arhiepiscopia Sibiului, cu sediul în municipiul Sibiu.

16. Arhiepiscopia Alba Iuliei, cu sediul în municipiul Alba Iulia.

17. Episcopia Ortodoxa Româna a Oradiei, cu sediul în municipiul Oradea

18. Episcopia Covasnei și Harghitei, cu sediul în municipiul Miercurea Ciuc.

19. Episcopia Devei și Hunedoarei, cu sediul în Deva




  1. Mitropolia Clujului, Crișanei și Maramureșului


20. Arhiepiscopia Vadului, Feleacului și Clujului, cu sediul în municipiul Cluj-Napoca.

21. Episcopia Ortodoxa Româna a Maramureșului și Satmarului, cu sediul în municipiul Baia Mare

22. Episcopia Sălajului, cu sediul în municipiul Zalău.


  1. Mitropolia Olteniei, cuprinzând:


23. Arhiepiscopia Craiovei, cu sediul în municipiul Craiova.

24. Episcopia Râmnicului, cu sediul în municipiul Râmnicu Vâlcea.

25. Episcopia Severinului si Strehaiei, cu sediul în municipiul Drobeta-Turnu Severin.

26. Episcopia Slatinei și Romanaților, cu sediul în municipiul Slatina.


VI. Mitropolia Banatului, cuprinzând:


27. Arhiepiscopia Timișoarei, cu sediul în municipiul Timișoara.

28. Arhiepiscopia Aradului, cu sediul în municipiul Arad.

29. Episcopia Caransebeșului, cu sediul în municipiul Caransebeș.




  1. Uniti dependente direct de Patriarhia Româna:

Vicariatul Ortodox Ucrainean cu sediul în municipiul Sighetul Marmației.



B. În afara granițelor României:


  1. Mitropolia Basarabiei, cuprinzând:


30. Arhiepiscopia Chișinăului, cu sediul în municipiul Chișinău.

31. Episcopia de Bălți (fostă a Hotinului), cu sediul în orașul Bălți.

32. Episcopia Basarabiei de Sud (fostă de Cetatea Albă-Ismail), cu sediul în orașul Cantemir.

33. Episcopia Ortodoxa a Dubăsarilor și a toată Transnistria (fostă Misiunea Ortodoxă Română din Transnistria), cu sediul la Dubăsari.


  1. Mitropolia Ortodoxă Română a Europei Occidentale și Meridionale, cuprinzând:


34. Arhiepiscopia Ortodoxă Româna a Europei Occidentale, cu sediul la Paris.

35. Episcopia Ortodoxă Română a Italiei, cu sediul la Roma.

36. Episcopia Ortodoxă Română a Spaniei și Portugaliei, cu sediul la Madrid.




  1. Mitropolia Ortodoxa Română a Germaniei, Europei Centrale și de Nord, cuprinzând:


37. Arhiepiscopia Ortodoxă Română a Germaniei,Austriei și Luxembourgului, cu sediul la Nürnberg.

38. Episcopia Ortodoxă Română a Europei de Nord, cu sediul la Stockholm.


  1. 39. Arhiepiscopia Ortodoxă Română a celor două Americi, cu sediul la Chicago.

  1. 40. Episcopia Daciei Felix, cu sediul administrativ în Vârset.


  1. 41. Episcopia Ortodoxa Română din Ungaria, cu sediul în Gyula.


  1. 42. Episcopia Ortodoxă Română a Australiei și Noii Zeelande, cu sediul la Melbourne.


Sf. Sinod al B.O.R.

Pentru a afla mai multe despre Patriarhia noastră, statutul, autonomia, planurile de viitor și alte noutăți vizitați situl oficial la:

www.patriarhia.ro





Gazduire web oferita gratuit de HostVision